Când îmi formulam în cap cum să încep acest post, mă gândeam să bag scuza aia cu „stiți, anul 3, licență” dar n-am mai postat aici din anul întâi deci ar fi o scuză foarte lame.
S-au întâmplat ATÂT de multe de la ultimul post încât sigur voi uita să menționez ceva. Chiar mai devreme ascultam înregistrări vechi și mă minunam și eu pentru că nu-mi aminteam de anumite melodii.
O să încerc să iau lucrurile în ordine cronologică, pe cât posibil. Un rezumat ar suna cam așa: niște concerte pe la radio, pe la festivaluri, videoclip, formulă nouă, freze noi (da, am ținut să menționez și asta).
(Am adaugat poza asta doar pentru preview-ul share-ului de pe facebook)
Având în vedere că ultimul post a fost de pe 30 decembrie 2014, următorul eveniment s-a petrecut chiar câteva zile mai târziu. Știți ce e în ianuarie, nu? Yep, ziua mea de naștere. Și băieții știu:
Piesa mea preferată de pe vremea aia. Înregistrată. Trimisă personal de Radu
Următoarea chestie care s-a întâmplat a fost un single nou, numit Rabbit Hole în aprilie 2015.
Apoi a urmat unul dintre concertele la care am fost și despre care nu am postat (boo, shame on me, I know), pe 7 mai 2015 în Mojo.
O să vă dau doar un highlight a ceea ce s-a întâmplat pentru că nu-mi amintesc cum arătau sau ce fețe a făcut Radu sau de contextul unor glume.
1. All Them Ghosts
2. un cover, Earned it de la The Weeknd. Vă las aici un video postat de cineva, bless their soul pentru că varianta mea se aude nașpa rău. Vă las să vă și amuzați de comentariile lui Radu.
3. Break, Shake, Love, Hate.
„Haideți mai în față că o să înceapă Andrei să...cânte.”
4. Bloody Mary.
„Asta-i pentru fete și le-o cânt băieților.”
5.
„Nu facem coveruri, dar azi o să facem coveruri.”
Teenage Icon de la Vaccines.
6. Burn it
7. Rabbit Hole
8. Breathe in
9. Încă un cover pe care nu l-am recunoscut pentru că melodia e cam veche. Au făcut un fel de freestyle.
10. Love is Dynamite
11. Ladies
12 + 13. ca bis au cântat Bonnie Long-Legs și Control
Prin luna iulie au lansat o chestie foarte drăguță și mai mult sau mai puțin acustică, Monster:
Au și cântat Break the Lines live la Tananana:
(Later edit: asta e Slipping Away. I-au schimbat numele, nici nu mi-am dat seama)
Pe 9 decembrie 2015 au mai avut un concert. Din înregistrare am aflat că a fost iar unul organizat de ASLS și că a fost caritabil. Cred că a fost în Kulturhaus, dar nu bag mâna în foc. A fost cel organizat ca petrecere după proiectul nostru numit Smile, prin care strângem în fiecare an bani pentru copii din centre de plasament. Eu am intrat în toamna lui 2015 în ASLS, de aceea am putut fi prezentă.
1. Breathe in
„Toată lumea care stă jos și vorbește despre chestii care nu contează să vină în față.”
2. Drugs and Hugs
3. Control. „Următoarea piesă se numește Control și...*pițigăiat* se numește Control”
4. Bloody Mary
5. On My Own
6. Castele de nisip
Andrei: „În seara asta avem o surpriză pentru cine ne cunoaște mai bine (eu?). În premieră”
Radu: „Prima noastră piesă în limba română. Se numește castele de nisip și e despre copii care se joacă cu castele de nisip și...lopățele, casteluțe (?)”
7. Burn it
8. Love is Dynamite
„Să curgă cu ler”
„Să vedeți cum sună când îmi acordez chitara. Stați așa.”
9. „Și am ajuns și la ultima noastră piesă...nu, stați, stați. Următoarea piesă e o bucată pentru Dani. Unde-i Dani?”
Îmi amintesc cum am ridicat mâna deși eram gen...fix în fața lui...
Îmi amintesc cum am ridicat mâna deși eram gen...fix în fața lui...
Da, au cântat Get Up Close. Da, au cântat doar o „bucată,” prima strofă și primul refren.
Vreau să vă spun că ascultam înregistrarea în timp ce scriam ce e mai sus și am uitat complet că au făcut asta și m-am panicat puțin când mi-am auzit numele deși eram...singură...în propria mea cameră.
10. „Așa, asta a fost pentru Dani, acum urmează ultima noastră piesă, o să fie de pe următorul nostru album (*meme voice* why u lyin'?) care va fi lansat pe 1 mai (why u always lyin'?), se numește Empty Space”
Apoi Radu s-a luat de lumea care nu a plătit bilet. „Dacă nu v-ați luat bilet, sunteți nașpa. Ați luat cadourile unor copii”
11. Bis: Bonnie Long Legs
12. Bis: Ladies
Următorul eveniment important a fost ăsta, un alt single postat pe 5 iulie 2016, care a venit și cu primul lor videoclip:
Arată super, sună super, e catchy, știți deja.
Din păcate pentru noi toți, nu am înregistrat concertul acustic pentru că a fost în aer liber. Sau dacă l-am înregistrat, nu mai eu știu ce am făcut cu el pentru ca nu îl am în laptop nicăieri.
Tot ce îmi amintesc de la acest concert este că au cântat împreună cu o tipă suedeză pe care nu îmi amintesc cum o cheamă.
Ăsta a fost ultimul concert cu ei ca Lămâi la care am fost. De ce spun asta? Mai știți ce am scris în introducere? Formulă nouă?
Radu a format o altă trupa și i-a numit Dimitri's Bats. Din câte știu eu, Dimitri e chiar porecla lui Radu.
Membrii sunt Radu, Andrei și alți 3 pe care îi puteți învăța de aici:
Andrei Costache la tobe, Cristian Drîmba la bas și Marius Acsintoaie aka Bop la chitară.
O să vă spun părerea mea despre sound-ul lor după ce vă povestesc despre concertul de aseară. Da, ați citit bine, am fost la concert din nou.
Acum câteva săptămâni am primit un mesaj pe tumblr (da, am aruncat cu lămâi și pe acolo) în care cineva mi-a trimis linkul de la acest blog și m-a întrebat dacă este al meu. După ce am spus că da, persoana respectivă a început să-mi povestească cum a folosit informațiile de pe blogul meu (da, ăsta pe care îl citești acum) ca să le ia băieților interviu la Guerrilla.
Am fost foarte interesată când am aflat că au vorbit și de mine așa că ne-am mutat pe facebook ca să putem vorbi mai ușor.
Persoana respectivă se numește Eliza și surpriză, surpriză, e și ea la FLLS. Mă rog, eu nu mai sunt, dar înțelegeți ce vreau să spun.
Eliza a fost cea care m-a convins să merg la concert (tot ei îi revine și creditul pentru titlul acestui post). S-a nimerit bine că au cântat și Byron pe care voiam să-i văd (și care nu mi-au plăcut grozav de mult dar eh) așa că și asta a ajutat să mă convingă să merg la concert. Asta și faptul că eram curioasă cum sună băieții mei în această variantă nouă.
Apropo. V-am spus că au freze noi. Radu are acum părul lung (pe bune, e lung până la umeri), iar Andrei îl are mai scurt decât l-am văzut vreodata să-l aibă, cred.
Radu purta ieri o căciulă neagră și sorry not sorry, dar arăta foarte amuzant pentru mine. Și avea și niște șosete (de Crăciun cred) roșii cu sclipici. Înainte să vă luați de mine, ce fel de fană aș fi daca nu aș râde de preferații mei? Nu?
1. Bottom of the Ocean. Îmi place. Îmi place ritmul, îmi plac tobele.
2. High All Night. Mor după melodia asta, o ador. Înainte să plec la concert mi-am pus-o și dansam prin cameră.
„Bună seara, noi suntem Dimitri's Bats din București.” I saw it coming. Eram sigură că fix așa o va spune. I could've bet my life on it.
3. It Takes Time. E o melodie lentă. Nu pot să spun că e preferata mea. Nu prea sunt mare fană balade, având în vedere că momentan ascult kpop. Asta nu înseamă că nu e o piesă bună totuși, doar că mie nu prea îmi place.
4. She
„Următoarea piesă se numește She...și...și..”
Melodia asta e de 10 ori mai bună live. La Guerrilla nu prea mi-a plăcut, dar aseară cu tobele live a fost SUPER.
Radu cânta la o tamburină care până la sfârșitul cântecului a ajuns pe jos.
„La mulți ani celor care poartă numele de Andrei, să fiți sănătoși. O să încerc să vă iau pe toți la rând: [nume], [nume], Andrei DRĂGUȘANU”
5. It's Alright. Nu e grozav de ritmată, dar nici lentă ca It Takes Time, așa că îmi place. Din păcate mi-am acoperit microfonul iPodului și înregistrarea nu se aude grozav, bravo mie.
6. Casablanca. Era să plâng când am auzit-o, o ador și pe ea. Eliza mi-a spus că au mai cântat un fragment din ea acum mult timp și că am scris versuri din ea aici, pe blog.
Melodia e stupid de catchy. De 3 zile îmi cântă numai în cap.
7. Cold, la care au și videoclip:
Este foarte lentă și ea. Și, din nou, nu sunt fană a pieselor lente. Îmi place refrenul, totuși.
Acum, știți ce zi a fost ieri? 30 noiembrie, Sfântul Andrei. Și știți cumva din întâmplare pe cineva pe care îl cheamă Andrei? Măi să fie, și eu. Andrei Drăgușanu, membrul meu preferat din Lămâi/ Lilieci.
Pentru că eu sunt eu, a TREBUIT să fac ceva, în mintea mea aveam o obligație să fac ceva pentru Andrei de ziua lui de nume. Fun fact about me: în ASLS am făcut parte din echipa Handmade, ceea ce mi-a creat o pasiune pentru lucru manual, DIY, chestii de genul.
My train of thought went like this: hm, azi e Sfântul Andrei. Oh, e ziua lui Andrei! Oare aș putea să-i fac un cadou? O chitară? *caută guitar shape pe google* *găsește o poză cu o chitară neagră în totalitate* Asta e! Pot să îi fac o mini chitară-breloc din fetru.
Așa că asta am și făcut. Vreau să vă spun că mi-au tremurat mâinile de la început pââână la final: de când am desenat forma de chitară, când am decupat-o din material și apoi cât am cusut-o.
Rezultatul este ăsta:
Mi-a ieșit adorabil și sunt super mândră de ea. I-am adăugat și un gift tag decorat cu washi tape pe care l-am legat cu o bucățică de panglică bleu de breloc și pe care am scris „La mulți ani de Sf. Andrei. Dani”
I-am dat mini chitara după ce s-a terminat concertul și în timp ce își strângeau instrumentele. Reacția lui a fost priceless, a zis „Oh, my God, it's so cute. Mulțumesc.” și a pus-o în buzunar până și-a strâns lucrurile. Am fost super fericită, sper din tot sufletul că i-a plăcut și că o va folosi.
Înainte să mă judecați, da, chiar i-am dat unui membru din trupa mea preferată un breloc făcut de mine. Andrei a fost mereu preferatul meu. And can you blame me? Poate să cânte la chitară (cântă de la 7 ani, okay), la clape, face backing-vocals angelice (maybe I am biased, maybe not) și vă amintiți acel rap din Hit the Ground? Iconic, honestly.
După ce au terminat Liliecii de cântat și după ce i-am și dat lui Andrei brelocul, am stat puțin cu Eliza de vorbă despre concert și despre băieți în general. Ne-am văzut și noi face to face în final, haha.
Acum vine partea fun: opinia mea despre Lămâi vs. Lilieci.
Well, sincer, în primul rând când am văzut că Radu mă invită să dau like noii lui pagini, am crezut că Dimitri's Bats e doar un side-project de-al lui. You know, pentru că au porecla lui în nume.
Lămâile au făcut o pauză foarte lungă, n-au mai avut un concert din martie, iar Radu se concentrează mai mult pe Lilieci, atât de mult încât l-a luat și pe Andrei cu el în trupă (same, Radu. Vedeți? I'm not the only one). În principiu știu ce se întâmplă, dar aș vrea sâ aud direct de la Radu ce se întâmplă cu Lămâile. Lucrurile au început să se schimbe încă de când l-au „pierdut” pe Spike. Sună dramatic, știu, dar e cam adevărat.
Am fost o super fraieră că nu am mai rămas aseară după concert să vorbesc cu ei.
Cu Liliecii merg într-o direcție diferită de cea în care mergeau ca Lămâi. Sophisticated Lemons e o trupă înființată de niște puști de liceu. Niște puști care acum au peste 25 de ani. S-au maturizat și odată cu ei s-au maturizat și melodiile pe care le scot. Vorbesc aici în special de Radu și de Andrei pentru că în primul rând pe ei i-am vazut atâția ani și pentru că ei sunt cei care se implică cel mai mult în făcutul pieselor. Aveau melodii super zăpăcite ca Lămâi, erau fresh și te loveau așa cum te lovește acreala lămâii când muști din ea. Acum sunt Dimitri's Bats, au melodii mai mature, nu aș zice neapărat mai dark, dar înțelegeți probabil analogia pe care vreau s-o fac.
Mă întreb dacă ar fi cazul să-mi schimb numele blogului în „liliecii-lui-dimitri.blogspot.ro” și fundalul în poze cu lilieci, sincer.
Nu contează că mie nu îmi plac unele melodii mai lente, atâta timp cât Andrei și Radu vor continua să facă muzică împreună, eu voi rămâne interesată. Aseară toată atenția mea a fost pe ei doi. Poate sună urât, dar oricum atenția mea este pe ei întotdeauna pentru că de obicei ori mă uit la Radu ca să-i citesc versurile pe buze și să am de ce să râd de el, ori la Andrei, pentru că...e Andrei. Stau de obicei în partea stângă a scenei pentru un motiv.
În final de tot, uitați și o poză de la concert. M-am încercuit:
