sâmbătă, 15 decembrie 2018

I'm feeling cold

Se pare că băieții noștri sunt tare ocupați în perioada asta a anului, mai ceva ca spiridușii lui Moș Crăciun.

Au fost invitați să cânte la un alt târg de Crăciun, Alt.Crăciun, unde ”Alt” nu este doar adjectivul pronominal nehotărât din limba română, ci vine și de la cuvântul ”alternativ.” Vor mai cânta și alte trupe de rock alternativ aici, cum ar fi The Mono Jacks, Byron, Toulouse Lautrec sau Les Elephants Bizarres.

Concertul a avut loc azi, 15 decembrie, de la ora 18:30. Nu știu cum s-a făcut, dar jur că niciunul dintre prietenii mei, nici măcar unul, nu a putut să vină, așa că am fost singură. E primul concert la care am mers singură.

Când mă gândeam dacă să merg sau nu, am decis ca până la urmă să merg pentru că mă imaginam ca în filme, stând într-un colț al localului aproape de scenă, sorbind dintr-un pahar de ceva (cel mai probabil Cuba Libre pentru că după alte tipuri de alcool nu prea mă omor) și observând oamenii din jurul meu.

Când am ajuns la ARCUB, am început să mă uit pe acolo încercând să găsesc sala sau locul unde urma să se țină concertul. Am dat până la urmă nas în nas mai întâi cu Andrei, apoi cu Radu. Și haha, ce să vezi. Concertul se ținea afară, în pasajul Gabroveni, într-un gang. Radu mi-a mărturisit că și ei aflaseră cu o zi înainte și că el nici n-ar fi ieșit din casă pe vremea asta.

De data asta îl știam pe prezentator, a fost Cosmin Seleși. Și el a făcut niște glume care nu mi-au plăcut prea tare. Și săracul Radu a trebuit să stea lângă scenă cât timp i-a prezentat, că era așa mică încât nu aveau loc toți pe ea.
”Una din cele mai noi trupe ale undergroundului românesc, e formată din unu, doi, trei, patru, cinci: Radu Osaciuc, Marius Ascintoaie-”
L-am vazut pe Bop zicând ceva gen ”da, fix așa.”
Seleși: ”Ce, n-am zis bine?”
Bop: ”Acsintoaie”
Seleși: ”Acsintoaie! Care e problema? Așa, Cristian...Drimba?”
Cristi: ”Drîmbă”
Seleși: ”Cristian Drîmbă, Andrei Drăgușanu și Andrei Costaș. Am zis bine? Pe Costaș l-am nimerit!”

E...un progres față de Liana Stanciu de la Târgul de Crăciun, dar tot nu e minunat. Da, am aflat între timp cine e Liana Stanciu. E prezentatoare TV și radio (nu se vede) și e soția solistului de la Bere Gratis. Bere Gratis au cântat la Târg, deci bănuiesc că așa a ajuns și doamna Stanciu să fie prezentatoare.

Înainte să urce Seleși pe scenă, l-am văzut pe Radu cum și-a scos din ghiozdănel o rolă din aia pentru îndepărtarea scamelor de pe haine și apoi și-a pus pe el un poncho. Sau, mă rog, a încercat să-l pună pe el, că a avut nevoie de ajutor ca să reușească.

1. Casablanca




Yep, aia din cadru cu paltonul negru cu gri sunt eu.
După cum vedeți, acum au stativ pentru tamburină, nu mai ajunge pe jos după ce termină Radu cu ea.

2. Bottom of the Ocean

”Noi suntem Dimitri's Bats din București. Vă mulțumim că îndurați frigul alături de noi. Sunteți ok? Cel mai bine ar fi să dansați. Următoarea piesă se numește It Takes Time- NU, It's Alright, It's Alright se numește melodia.”

3. It's Alright



Am observat abia acum niște versuri...interesante: ”Your thighs, they make me go insane./Midnight, is the perfect time to play.” Pun pariu că Radu le-a scris.
Și puteți observa cum înainte de pauza de instrumental Radu strigă un ”haide mă!”

4. High All Night
O să vă spun ceva amuzant despre această piesă. Mai exact cum până acum eu la refren auzeam numai ”no one can kill the spider” și deși mi-am dat seama că sună...ciudat și nu are sens în context, am zis că cine știe la ce metaforă s-au gândit. Funny: e ”no one can kill this fire.” Acum totul are sens. Eu mereu am zis că am nevoie de versuri pentru că sunt părți din unele melodii care sunt un mister pentru mine.
Încă o descoperire pe care am făcut-o azi legat de melodia asta e că după versul ”Skin on skin” vine ”toe to toe.” Până acum nu înțelegeam ce zice Radu acolo.
Asta înseamnă să ai sonorizare bună.

Înainte să se termine melodia, două persoane din public au fost și le-au cumpărat băieților vin fiert și au pus paharele pe marginea scenei.

Radu: ”Astea-s pentru noi?”
Cineva: ”Le-au lăsat acolo că n-aveau unde să le pună.”

În timp ce împărțeau paharele de vin, l-am auzit pe Radu spunându-i lui...Anger (așa îi spun de acum, gata) ”bă, vezi că tu te îmbeți ușor.”

Daa, și de aici înainte am pierdut înregistrarea. De la frig, cu tot cu bateria mea externă, iPodul, cu care înregistrez, nu voia să stea încărcat și nici bateria nu voia să încarce. Așa că m-am trezit spre sfârșitul concertului că mi se stinsese iPodul și nu înregistrasem 10-15 minute din concert. Așa că 3 melodii de acum înainte nu sunt sigură că ce povestesc este exact ce s-a întâmplat.

Trebuiau să înceapă să cânte, așa că Andrei i-a spus lui Radu: ”Radu, bea mai repede.”

5. Dancing and Falling

Radu dădea (iar) din fund pe melodie și a ajuns așa de aproape de Bop la un moment dat că mai avea puțin și își lua o coadă de chitară în spinare.

Radu: Hai să vă prezint băieții ăștia frumoși. În dreapta - Bop. În spate acolo, la clape sintetizatoare și căldură - Andrei Drăgușanu. În celălalt spate, stânga - Andrei Costache, noi îi spunem Anger. Și în stânga, doamnelor și domnilor....Cristi.
Cristi: Și cel mai frumos dintre toți...Radu.

6. Lights Out

7. She
La partea cu ”This bullet has a name” Radu are 0 chill și dă din mânuțe și se răstește (lol).

Piesa asta a fost atât de intensă (asta, sau Lights Out, că nu-mi amintesc care a venit după care) încât lui Bop i s-a rupt coarda chitării.

L-am auzit pe Andrei cum a zis ”Măcar mai ai 5 corzi, vezi partea plină a paharului.”

Au trebuit să schimbe puțin ordinea cântecelor din cauza asta, ca Bop să aibă timp să schimbe coarda. Așa că au cântat Love Runs Out.

Radu: Acum eu o să vă cânt ceva și băieții...se vor uita la mine cu cea mai mare dragoste.
După ce a spus asta, Andrei a făcut o inimă din degete, a fost adorabil.

A durat puțin până Radu și-a găsit chitara acustică și s-a acordat. Săracul, probabil avea și mâinile înghețate. Până și eu le aveam înghețate și le mai ținusem în buzunare. Și iar l-a pus pe săracul Cristi să spună ceva.

8. Love Runs Out




Asta a fost piesa la care mi-am dat seama că eu nu mai înregistram. Am repornit înregistrarea în ultimele 20 de secunde din cântec.

Ca să nu uit ce s-a întâmplat în cele 10-15 minute cât nu am înregistrat, după concert m-am oprit la noul Starbucks care s-a deschis fix vizavi de ARCUB și mi-am luat un Christmas 
Brulee Latte fierbinte. Nu reușeam să mă încălzesc deloc, aveam mâinile amorțite și după 15 minute bune de stat la căldură și băut acel latte fierbinte. Am stat și am ascultat înregistrările pe care le aveam ca să văd ce și cât am pierdut și să le notez cât îmi erau proaspete în minte. Îmi pare rău că am pierdut partea în care Radu a prezentat trupa.

Andrei: ”Ia zi, Bop, ți-e frig?”
Bop: ”Hai cu frigul!”

9. Cold, dacă nu v-ați dat seama.
 ”Vă mulțumim mult de tot, noi am fost Dimitri's Bats din București. Și ăsta e deja un moment clasic la concertele noastre, o să cântați cu noi puțin...dacă vreți.”
A ieșit binișor, cred că e prima oară când chiar le iese și publicul cântă.

Radu: ”Noi tocmai am lansat un EP de curând, puteți să-l găsiți pe Spotify și pe toate rețelele de streaming și peste tot, se numește Mess. Noi suntem Dimitri's Bats, cine-mi tot dă mesaje vă rog să-ncetați-”
Anger, din spate: ”Ne găsiți pe instagram și faceboooook!”
Radu: ”....și ultima noastră piesă se numește Just a Little Bit.”

10. Just a Little Bit

Seleși: ”Mamă, ce-mi place! Ce tineri, ce proaspeți!”
Bine că n-a mai zis și el că sunt băieți, că bărbați nu le poate spune...

În final, vă voi împărtăși câteva păreri de azi. Surprinzător, azi s-a auzit chiar mai bine decât la Târgul de Crăciun. Sunetul a fost clar, am auzit toate instrumentele și efectele, nici vocea lui Andrei nu a fost prea tare.
Nu era concert Dimitri's Bats dacă nu existau și probleme cu sunetul, dar ce să faci, se mai întâmplă. Am apreciat viteza mare de reacție a lui Radu, a sugerat imediat să cânte Love Runs Out.

Mânuțele de T-rex ale lui Radu și-au făcut iar apariția. Și dansul. Am încercat să-l filmez când se bâțâia pe scenă, dar parcă simțea că îl filmez, că se oprea și stătea locului.

Dar o să las aici o poză făcută de mine cu antenuța lui Radu:


În finalul-final aș mai vrea să spun că mi-am dat seama că a existat o perioadă, pe la începutul istoriei mele de fană Sophisticated Lemons, cănd Radu mi se părea...puțin intimidant. Avea aerul ăla de șmecheraș când era mai tânăr (ce ciudat sună asta, parcă ar fi tare bătrân acum). Dar acum mi se pare...un ursuleț haios. Adică știți că îmi place să râd de el. E așa awkward câteodată și zice atâtea tâmpenii. Mi-e drag de el, de ei toți. Dar, așa cum am mai spus și în postul de anul trecut...de Radu și de Andrei cel mai mult pentru că îi știu de atâta timp.

sâmbătă, 8 decembrie 2018

Târgul de Crăciun

Așa cum am promis în postul anterior, chiar le-am cumpărat băieților albumul atunci când am luat salariul luna trecută. A fost primul lucru pe care l-am cumpărat. Le-am lăsat băieților și un mesaj, în care le uram ”și la mai multe” și le spuneam că aștept High All Night și Casablanca, melodiile mele preferate.

M-am gândit să fac un review la el și să îl postez tot aici bineînțeles, dar mi-am cam spus părerea despre fiecare melodie când am auzit-o prima oară. Singura mențiune e că varianta live de la Dancing and Falling e de mii de ori mai bună ca cea înregistrată. Vocea lui Radu e mai puternică live.

În altă ordine de idei, așa cum probabil v-ați dat seama deja din numele postului, băieții au cântat la Târgul de Crăciun din Piața Constituției azi, pe 7 decembrie.
Miercuri, pe 5, m-am trezit că mă invită Radu la event pe facebook. Vă invit să aruncați o privire la pagina evenimentului și să apreciați un moment cum biletele se găsesc pe ”emoca.org” și descrierea e, citez, ”sa va luatz fular + fes.”

Concertul a început la ora 6 fix. Înainte cu vreo 3 minute, a urcat pe scenă o prezentatoare care jur că m-a făcut să vreau să fug, era cam penibilă. Ca să înțelegeți, când i-a prezentat pe băieți a spus că sunt ”băieți, că bărbați nu pot să le spun. Doar unul din chitariști are 30 de ani, în rest media de vârstă este de 23 de ani, sunt practic niște copii.” Putea să se oprească la băieți.

Și a mai spus și că sunt frumoși sau arătoși sau chipeși, nu mai știu ce cuvânt a folosit că eram prea ocupată să-mi astup urechile ca să n-o mai aud. A și încercat ea să explice de unde vine numele trupei, dar a dat-o în bară. A zis că e despre un om (dar nu i-a zis om, a mai înflorit propoziția puțin) pe nume Dumitru care voia să scape de liliecii din pod. Total pe lângă.

În fine, la 6 fix au urcat băieții pe scenă. Săracii, eu știu că nu au vrut să urce pe scenă în geci de fâș și fesuri, dar parcă au fost prea subțire îmbrăcați. Radu avea un palton (descheiat) pe el, Bop avea o geaca parcă de piele, super subțire, iar restul hanorace. Repet, hanorace. Andrei de obicei stă mai mult pe loc la concerte, acum se tot plimba de colo-colo ca să se încălzească. Până la sfârșit, nasul lui Radu a devenit roșu ca de ren.

Oh, și Radu s-a tuns, nu mai e pletos! Adică e, dar e puțin mai scurt și îi stă mai bine.

1. Casablanca

2. Bottom of the Ocean.
Cristi cred că a observat că știam versurile și cântam. Ni s-au întâlnit privirile la un moment dat.
Radu a facut Clasica Introducere (da, am scris cu litere mari intenționat): ”Noi suntem Dimitri's Bats din București, respectiv Rahova. Acolo avem sala de repetiții, nu suntem bazați...” Mulțumim pentru informații, Radu.
Radu: ”Sunteți ok, vă e frig? Nu? Mai dați ceva jos, dați o haină jos de pe voi.”

3. It's Alright.
Mi-am dat seama că asta era melodia botezată de mine Fly Away. Au cântat-o la concertul de anul trecut și am scris despre ea că nu ”e grozav de ritmată.” Am căutat prin înregistrări, dar nu îmi explic de ce am scris asta. Au schimbat-o puțin, dar nu e chiar așa diferită de cum era atunci. Diferența e că vocea lui Radu e mai puternică acum.

4. High All Night.
Mi-am dat seama că partea aia la ”chitară” care îmi plăcea mie din melodie e de fapt....un buton. Este un sunet înregistrat pe care Andrei îl face apăsând pe butonul mixerului audio.

5. Dancing and Falling
Radu: ”următorul nostru single.” Așa zice de 2 luni.
La sfârșit Radu nici n-a mai așteptat să termine de cântat: ”we're dancing and falli- mulțumim mult de tot!”

Radu: ”O să vă cânt o mică serenadă.”
Tot încerca să se acordeze și ca să nu fie liniște l-a pus pe săracul Cristi să vorbească.
”Să zică Cristi ceva despre....că el a terminat arhitectura, daca aveți întrebări despre facultatea de arhitectură, acum e momentul.”
Cristi nici nu știa ce să zică, a zis că îi găsim pe toate canalele de social media.

6. Love Runs Out

7. Lights Out
Radu a venit mai aproape de marginea scenei la un moment dat și probabil că nu îi mai intrau luminile alea în ochi pentru că m-a vazut și pe mine. I-am făcut cu mâna și el mi-a făcut cu ochiul (a încercat) și a ridicat și el mâna (un deget) în semn de salut.

8. She
Radu: E indicat să dansați pe ea. Nu de alta, dar e frig.
”Să vă prezint puțin colegii de trupă. Așa, de la stânga la dreapta. La chitară sintetizatoare și voie bună - Andrei Drăgușanu. La chitară-bas și voci frumoase...bine, și Andrei are voce frumoasa - Cristian Drîmbă. La tobă, percuție și nervi - Andrei Anger. Și la chitară, doamnelor și domnilor - Marius Acsintoaie, cunoscut sub numele de Bop în lumea interlopă. Eu sunt Radu, noi ne numim Dimitri's Bats.
Vă dorim- a, stai că nu e ultima piesă. Bine, oricum vă dorim chestii. Vă dorim să fiți fericiți, să vă încălziți, și să...și multă ciocolată.”

Vreau să spun că am murit când Radu a zis de Andrei Anger. Nu știu cum e Andrei cu ei, dar la concert Andrei părea o rază de soare, era tot numai un zâmbet cu gluga pe cap și dând acolo la tobe înfrigurat.

9. Just a Little Bit
Radu a greșit versurile. Prima strofă e cu ”You don't want me in this town” și a doua e cu ”You don't want me around,” dar el a zis in this town în ambele strofe. Și i-am vazut fața când și-a dat seama că a greșit. Și Andrei la backing ori a greșit și el, ori s-a luat după Radu ca să repare greșeala.

Radu: Mulțumim că ați stat în frig. Sper că o să le povestiți nepoților voștri. Noi suntem Dimitri's Bats din Rahova- nu, ne numim Dimitri's Bats și suntem din Rahova.

10. Cold
Oooh, the irony. ”I'm cold, cold, cold, I'm feeling cold.”

După ce s-a terminat, iar a urcat pe scenă tanti aia penibilă. Și a continuat să fie penibilă și să vorbească doar de dragul de a vorbi.
”O să mai auzim de ei. Sper din suflet să-i auzim și la radio (nu i-a spus nimeni că sunt deja?). L-ați văzut pe Radu (da, ce e cu Radu?). V-au plăcut pentru că știu exact ce fac. Și mai ales știu ce vor să facă: muzică.”
Ăsta a vrut să fie un speech din ăla care să te inspire să-ți urmezi visele sau ceva?

Radu a fost un dezastru azi (hăhă, Mess, știți ce zic?). De la toate perlele pe care le-a spus și cum iar dădea din fund pe muzică, până la cum voia să plece de lângă microfon fix la partea lui și cum a răsturnat un reflector de pe scenă când a pășit peste el. Au avut și mici probleme tehnice. Radu a plecat la High All Night de pe scenă înainte ca piesa să se termine. L-am văzut cum era serios dar și-a pus un zâmbet pe față când a ajuns înapoi pe scenă.

Îmi pare bine că au avut ocazia să cânte la Târg. Și îmi pare și mai bine că am fost acolo să îi văd. Calitatea sunetului nu se compară cu cea din pub sau club. În club, atunci când Andrei face backing, nu prea se aude mai deloc. Astăzi Andrei se auzea câteodată mai tare decât Radu. Nu știu dacă el cânta mai tare fiindcă avea probleme cu casca sau ceva de genul sau dacă nu fusese volumul microfonului dat cum trebuie, dar având în vedere cât îmi place mie vocea lui și acele falsetto-uri pe care le face, nu pot să spun că mă plâng.