Cine-ar fi crezut?

Ce chef am avut eu de postat pe blog in ultimele saptamani...mama mama! Dar, trecand peste asta..

Cum spunea si "dulcea si dragalasa" mea prietena, " u never know. Poate maine or sa fie cunoscuti worldwide. Speranta moare ultima." A avut perfecta dreptate. Ma rog, nu chiar total, dar totusi...

Acum 2 joi au avut concert (din nou). Dar de data asta nu in cluburile din Bucuresti, ci in Iasi, alaturi de Toulouse Lautrec si inca unii pe care nu i-am retinut pentru ca nu sunt asa importanti.. Ce conteaza e ca m-am facut cu subiect de discutie cu domnul tobosar.
A picat numai bine plecarea asta a lor la Iasi. Asa am reusit si eu sa VORBESC, cica, cu Spike. Oricum e muuult mai bine. Am progresat. Am inceput sa si vorbim, nu doar sa ne salutam.
Foarte tare a fost cum ne-am intersectat noi, exact la intratea in curtea liceului. Eram ceva de genul "Buna! Ce faci? Cum a fost la Iasi?". De data asta am avut curaj, pentru ca stiam ca nu mai sunt anonima si ca ma stie pentru ca nu fusese prima oara cand ne-am salutat. De fapt...el a facut-o, nu eu, pentru ca nu as fi avut noroc. Stiam ca daca nu-l voi intreba atunci, nu o voi face alta data, iar plecarea lor ne-a dat si "un inceput de conversatie". Anyway, totul s-a petrecut destul de repede.
Lasand teoriile la o parte, haideti sa va spun ce mi-a zis el. Normal ca nu putea sa zica "A fost foarte urat, nu mi-a placut, nu mai mergem". Mi-a spus ca a fost foarte tare (pff, normal), aici mai adaug eu, si datorita experientei, adica era totusi prima oara (cred, sper sa nu ma insel) cand au concertat si in alta parte decat  Bucuresti, cluburile de aici deja cred ca le iau la mana a doua sau a treia oara (numai de cand sunt eu fana au fost de 2 ori in Kulturhaus).
Iar am deviat de la ce a spus Spike si am inceput sa va aburesc cu teoriile mele, asa ca revin. Pe langa "foarte tare" a spus totusi ca a cam batut vantul si e si normal, atata timp cat Iasiul e in nord unde mereu e mai frig.
Despre Iasi n-a vrut sa dea detalii, asa ca am lasat asa, insa l-am intrebat, ca o fana inraita si dornica de a merge la mai multe concerte, cand e urmatorul. El a dat din umeri si mi-a spus ca nu stie, asa ca am adaugat eu ca ar fi bine sa fie vineri sau sambata ca sa pot si eu sa merg!
Ultima lui replica a fost ca da, si pentru el ar fi bine pentru ca e cu BAC-ul si chestii d-astea. Eu sincer ii urez de pe acum multa bafta, si probabil va citi asta.
Mama, imi aduc aminte cum spuneam in stanga si in dreapta ca ma simt persoana importanta fiindca am vorbit cu el.

Vreau sa va mai povestesc insa ce teapa mi-am tras.
Cand am intrat pe facebook-ul lor si am vazut ca e concert si e si sambata, eram ceva gen: mama, mama, ma duc la concert din nou. Daca tati era acasa probabil as fi inceput sa fac ca toate alea, cam asa: "tati, tati, tati, tati, tati, e concert sambata! Mergem, asa-i?" Dar noroc ca n-a fost acasa, fiindca n-ar fi putut sa spuna nu, si ar fi ras de mine. De ce sa rada de mine? Ei, acum vine partea haioasa pentru voi si stupida pentru mine. Cand m-am mai dus o data pe facebook, ca sa vad unde si cum...vad acolo: Iasi. Mi-a picat fata si m-am si ofticat. Dar mai ales am inceput sa rad de mine insami, cat de fericita eram si ce fata am facut cand am vazut ca nu e in Bucuresti si ca nu pot sa merg. Faza si mai aiurea e ca spusesem cuiva" Hai, vii cu mine sambata la concert?" si cand m-am uitat a doua oara si am vazut ca de fapt nu putem sa mergem a trebuit sa-i zic: "Scuze, dar nu mai e valabila invitatia".

Si uite asa am facut eu un intreg post despre Spike, care ia vacanta pe 27 mai si nu-l voi mai vedea decat la concerte. Imi pare, asa, putin rau fiindca mai apucam si eu sa vorbesc, cica, cu el.
Ce egoista sunt...